A fost odată ca niciodată….

o domnişoară s-a îndragostit……pentru prima oara am auzit foşnetul duios al frunzelor.Inima ei cauta enigma unui vis,a realizat ca dragostea e atît de aproape incît îi simţi căldura.Zîmbetul ei era atit de misterios iar privirea era ca o întruchipare a viitorului .Întîlnirile cu el păreau cele mai frumoase clipe ale vieţii.Credea că era la înălţime iar toţi prietenii la picioarele ei.Săruturile dulci ,mîngîierile calde intrau în inima ei ca un fulger aducînd caldură si frumuseţe în preajma ei. Te iubesc …..te iubesc….spunea ea pe drum..acasa…striga in gura mare şi spunea că este cea mai fericita fată de pe pămînt.S-au întîlnit un timp îndelungat….flori,cuvinte gingase ,imbraţisări mereu erau alturi de ea..El ia arătat că cerul poate fi mereu senin,că florile nu se vor ofili niciodată,că orice loc întunecat poate fi luminat cu raze de iubire,de pasiune,de speranţă,bucuria fiecărui moment,plăcerea dimineţii senine ,speranţa unei tărm de iubire.În timpul în care ei se întîlneau ea a făcut cunoştintă si cu prietenii ei şi cu familia sa.Viaţa ei se schimbase…..se alaturau de ea persoane dragi necunoscute la care peste un timp au devenit foarte importate in viata ei.Peste trei luni de iubire si fericire ,el îi declară ca trebuie să se despartă,că toate clipele petrecute împreună s-au dus cu vîntul într-o direcţie necunoscuta.Ea nu înţelegea de ce ei trebuie să se despartă căci totul era ca în vis.Ore întregi de durere ,de lacrimi amare suferinţa si necaz…Ea nu ştia ce sa facă.Peste doua zile el a sunat-o şi ia spus că cauza a fost ca şi-a găsit o altă domnişoară pe care o iubeste nespus de mult.Ea nu putea piermite ca aceste cuvinte să intre în inima ei.Era inchisă mereu în sine.Întregul ei univers s-a prăbuşit odată cu plecarea lui.Nu mînca,nu reacţiona la nimic.Într-o zi ea a plecat cu surioara la un teatru ca nitel să o readucă la viaţa de altădată.Sora i-a făcut cunoştnţă cu prietenii ei..ei erau tare superbi…dar unul din ei sa indragostit de ea.În fiecare zi venea la ea cu flori , dulciuri şi îi spune mereu cuvinte frumoase….cu timpul ea s-a îndragostit de el şi au început să se întîlneacă.Viaţa ei a devenit realitate şi-a găsit cu adevarat jumătatea ei.După şase luni de întîlnire, şase luni de iubire ei din nou s-au întîlnit,…el o ruga să îl ierte dar ea nu a putut…..A fost şi este fericită lînga iubirea ei adevărată…a doua iubire…Să ştiti că gresealile se iartă…..dar sînt unele care nu le poţ ierta,totul depinde de tine.
Creatie proprie…