Dincolo de munti,de un alt soare ,de un alt cer- mai albastru ,mai plin cu luminatatea lui Dumnezeu,mai luminos decit orice camara imparateasca s-a inaltat o tara asemenea patriei mele-Romania.Este tare in care mi-am facut pasii spre lumea viselor si a amintirilor neuitate.Cu raspunsul,,Da,,in fata parintilor am inceput impreuna cu sora sa imi string bagajele.In ochii nostri radiau bucuria ,dar si tristetea….caci va veni ziua in care aceste amintirii se vor pierde in viltoarea vintului.
Doamne- ce copii-mda-unde am nimerit eu..cu asa cuvinte am urcat in autobuz ,dar cu speranta ca o lumina din cer va cadea si peste mine.In pofida faptului ca aveam greutati neinfruntate—am ridicat capul in sus si am inceput sa radiez lucrurile grele cu lumina ochilor mei-caci fiecare dintre noi suntem stelute care incalzim locurile unde nici soarele nu ajunge.
Doamne-zilele merg nenumarate in glas,dar numarate in suflet,fiecare clipa petrecuta aici o inscriam in gindurilor frumoase ,fiecare atingere,fiecare rasuflare,fiecare cadere si ridicare sunt si vor fi acele in care umbra dragostei e atit de puternica incit arcurile ei sunt aprinse de focul mistuitor al iubirii.
Daca incep sa povestesc cele petrecute aici-cred ca nu imi vor fi deajunse file,dar nici nu pot sa trec cu vederea frumusetiile acestei tabere,a acestei mari,a acestor frumoase peisaje si nedescrise,a acestor minunati si dragi persoane care le-am intilnit in calea mea.Ridic capul si pasesc in alte zile tot mai luminate cu puterea lui Dumnezeu si cu lacrimile mele de cristal,vibrind de iubire la orice atingere.In aceste zile s-au intimplat de toate:si bucurie si lacrimi si fericire si nostalgie si iubire dar si durere.Am inceput sa imi fac noi culcusuri de prieteni,fiecare avind un mod aparte de a face cunostinta:care in direct,care prin cunoscuti,care prin impiedicari prin culoar,care prin atingerea minilor,care prin sustinerea caderii la pamint-dar toate au fost super,fiecare avind un caracter si o tainica lumina in propriile fiinte.
Minunatatiile lumii sunt diferite,in pofida faptului ca traim vietiile noastre sunt ca niste candele in vint.Sa pastram cu sfintenie zilele noastre aurite pe paginile visului,sa marim cu dragostea ceea ce ne este dat sus ,de acolo ,de la Dumnezeu.
Pentru mine Tabara Sulina este si va fi locul in care visul devine realitate ,in care gindurile le inscriu in filele vietii,in care cuvintul DURERE-nu are nici un sens.
Libertate-frumusete-fericire-luminatate si nu in ultimul rind Dragostea ,vor fi cuvintele cheie a Taberei Sulina.
Acum si de azi inainte voi purta cuvintele scrise pe placa inimii–Plec la Ta
ba
ra Su
lina cu prima ocazie
Participind la concursul de eseuri 
am luat premiul II…
