Colinde…Trei crai de la rasarit…

Dragostea….cel mai profund sentiment

Trăim într-o lume plină de oameni care iubesc şi care sunt iubiţi. Oameni care cred că ştiu ce înseamnă dragostea, dar totuşi nu o pot explica. Atunci mi-am pus întrebarea : ce înseamnă dragostea? Ce sentiment este acesta pe care îl trăim, dar nu îl înţelegem? Cînd suntem la vîrsta adolescenţei, adesea ne îndrăgostim şi toţi avem explicaţii diferite la acest sentiment.

. De exemplu, pentru unii dragostea există numai la căsătorii şi nu tot timpul, dar totuşi ne îndrăgostim pînă la a cea nuntă. Pentru alţii, acest sentiment nu există, ei spun că este doar simpatie, atracţie şi nimic mai mult. Însă simpatie şi atracţie putem avea nu doar faţă de o persoană, ci şi faţă de un animal sau de un obiect.

Rezultă că putem să ne îndrăgostim de tot ce ne înconjoară. Pentru unii dragostea este un sentiment prin care cineva îşi arată respectul faţă de o altă persoană. Însă respectul îl putem avea şi faţă de o persoană în vîrstă, deci suntem îndrăgostiţi în ea. Şi totuşi nu înţeleg ce este dragostea? Poate că dragostea este puterea de a ierta.

Posibil! Am spus de multe ori că iubesc pe cineva, însă eu cred că dragostea este un sentiment prin care suferi.
Plăcere de la discuţia cu o anumită persoană, de la înfăţişarea ei, de la zîmbetul fermecător, care te duce într-o lume a ta. Uneori, acest sentiment îl simţi atunci cînd vezi că pierzi acea persoană şi, pentru a o întoarce, eşti gata să sari în faţa morţii. Sari cu speranţa că-ţi vor creşte aripi şi atunci cînd cazi ca o piatră, doar acea persoană îţi poate da aripi.

Mulţi oameni îndrăgostiţi caută nişte principii pentru a atrage atenţia cuiva. Însă aceste principii nu există. Persoana dată singură se va uita la tine şi, de aceea, nu trebuie să te schimbi, doar pentru a fi pe placul cuiva. Ea, dacă te va iubi, te va iubi aşa cum eşti. De multe ori nişte persoane se îndrăgostesc doar pentru aceea că trebuie să se căsătorească. Şi la acea nuntă pun jurămînt pe viaţă că va iubi acea persoană.

Două inimi, o singură dragoste,
Două promisiuni, un legămînt,
Două vieţi devin una…

Nasterea Domnului Iisus Hristos…..Hristos se naste slaviti-l…

,,Taina minunata si neobisnuita vad, cer fiind pestera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea salasluire, intru care S’a culcat Cel neincaput, Hristos Dumnezeu, pe Care laundandu-L Il slavim”. (Cantarea 9-a din Canonul Nasterii)

La 7 ianuarie, in fiecare an, intreaga crestinatate praznuieste Nasterea Domnului Iisus Hristos, pe care iL marim ca pe Imparatul si Dumnezeul nostru. Cuvintele inchinarii noastre sunt: „Veniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru”. Cuvine-se dar sa cadem inaintea Lui impreuna cu ostile ceresti si sa cantam: „Hristos se naste, mariti-L! Hristos din ceruri, intampinati-L! Hristos pe pamant, inaltati-va!”(Cantarea I, canonul intai al Nasterii), caci Cel ce sade pe heruvimi, om facandu-Se si ramanand Dumnezeu, in iesle a fost culcat, chip de prunc pentru noi luand, pentru a se face noua cale la ceruri si viata vesnica.

Prin intruparea Fiului vesnic al lui Dumnezeu si Nasterea Sa ca Om, acum aproape doua mii de ani, se descopera in modul cel mai profund iubirea si bunatatea nesfârsita a lui Dumnezeu fata de lume (Ioan 3, 16).

Biblia ne invata ca: „Dumnezeu, bogat fiind in mila, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit pe noi, cei care eram morti prin greselile noastre, ne-a facut vii impreuna cu Hristos (…), ca sa arate in veacurile viitoare covârsitoarea bogatie a harului Sau, prin bunatatea ce a avut catre noi in Hristos Iisus” (Efeseni 2, 4-7). Scopul venirii Fiului ceresc pe pamânt este acela de a ridica pe oameni, pe pamânteni, din pacat si din moarte si de a-i face partasi la viata vesnica a Sfintei Treimi: „Prin El (Hristos) avem si unii si altii apropierea catre Tatal, intr-un Duh” (Efeseni 2, 18).

Izvorul bunatatii intruchipate este numai Dumnezeu (Matei 19, 17; Marcu 10, 18; Luca 18, 19). Insa bunatatea Sa se arata in mod culminant in Iisus Hristos, prin tot ce El este, invata si face. insa aceasta bunatate a lui Dumnezeu descoperita in Hristos Iisus se impartaseste oamenilor prin Duhul Sfânt. Astfel, Sfântul Apostol Pavel, meditând asupra tainei intruparii si lucrarii mântuitoare a lui Hristos spune: „Iar când bunatatea si iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu s-au aratat, El ne-a mântuit, nu din faptele cele intru dreptate, savârsite de noi, ci dupa a Lui indurare, prin baia nasterii celei de a doua si prin innoirea Duhului Sfânt pe Care L-a revarsat peste noi, din belsug, prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru” (Tit 3, 4-6). intrucât, insa, iubirea lui Dumnezeu s-a revarsat in inimile noastre, prin „Duhul Sfânt, Cel daruit noua” (Romani 5, 5), cei care au crezut in Dumnezeu „sa aiba grija sa fie in frunte la fapte bune” (Tit 3, 8).

Acesta este si rostul credintei, al rugaciunii, al postului, al privegherii, al citirii Sfintelor Scripturi, al impartasirii cu Sfintele Taine ale lui Hristos; adica prin aceste mijloace pregatitoare, Duhul Sfânt sa aduca in inimile noastre iubirea si bunatatea lui Hristos, ca apoi ele sa se arate in lume prin faptele bune ale iubirii fata de semeni. Iata de ce virtutile si faptele bune sunt roade ale prezentei si lucrarii Sfântului Duh in oameni. El ne transforma astfel incât, din trupesti si lumesti, devenim duhovnicesti. Sfânta Scriptura ne arata lamurit care sunt faptele oamenilor trupesti sau lumesti si care sunt roadele Duhului Sfânt in viata oamenilor. Sf. Apostol Pavel ne invata ca roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blândetea, infrânarea, curatia; impotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5, 19-22).

Nasterea Domnului aduce in inimile noastre, an dupa an, bucuria rascumpararii noastre, bucurie marturisita de Sf. Sfantul Ioan Gura-de-Aur cand glasuieste ca „toate puterile ingeresti impreuna cinstesc aceasta sfanta praznuire, contempland Dumnezeirea pe pamant si omul in ceruri. Cel mai presus de toate, salasluieste acum jos pe pamant pentru a noastra mantuire, pentru ca cel aflat jos sa fie ridicat mai presus de toate, dupa harul indumnezeitor.” Si in alta parte spune:” ingerul s’a aratat pastorilor pentru c erau curati la inima” Si noi toti, daca suntem curati la inima ne vom bucura intru nasterea Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos „care s’a facut om pentru a tamadui suferintele robilor sai”(PG.56, col.385).

„Toti bucurandu-se”, continue acelasi Sfant Parinte „voiesc sa ma bucur si eu…purtand in bratele mele pe Hristos din iesle. Pentru ca aceasta imi este nadejdea, aceasta imi este viata, aceasta imi este mantuirea…si purtandu-L pe El ma nasc si eu si primind din puterea Lui darul grairii, cant si eu impreuna cu ingerii: Slava intru Cel de sus lui Dumnezeu si cu pastorii cant: pe pamant pace, intre oameni bunavoire!”

Vorbind in acelasi sens, un alt Mare Parinte al Bisericii, Sfantul Leon cel Mare, spune ca „Mantuitorul nostru nascandu-Se astazi, toti sa ne bucuram…Nimeni nu este alungat de la impartasirea acestei veselii, deoarece pricina bucuriei noastre este comuna tuturor oamenilor…Domnul nostru, Cel ce a invins pacatul si moartea, a venit pentru a aduce tuturor mantuirea. Fiul lui Dumnezeu si-a unit Siesi firea noastra omeneasca, pentru ca diavolul, pricinuitorul mortii noastre, s fie invins de insasi firea pe care el a calcat-o. Cuvantul lui Dumnezeu s’a facut om, pentru ca omul sa fie izbavit de moartea vesnica. Caci daca n’ar fi fost Dumnezeu adevarat, nu ne-ar fi putut da nici un ajutor si daca nar fi fost om adevarat, nu ne-ar mai fost pilda de viata vesnica. Ca atare, iubitii mei, sa multumim lui Dumnezeu Tatal, prin Fiul, intru Sfantul Duh, care ne-a iubit pe noi atat de mult incat a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre… ca in El sa devenim o noua faptura. Ia aminte, crestine, la cinstea ce ti-a fost data! Facandu-te partas firii dumnezeiesti, te-a mutat in Lumina si Imparatia lui Dumnezeu si cu dreptate te va judeca pe tine, care din marea mila Sa te-a rascumparat” (PL 54,col.190).

Imparatul Pacii a venit sa vindece suferintele noastre suntem mantuiti de insasi Domnul si Imparatul Slavei din pacat si din moartea cea vesnica. Vrajmasul nostru, Diavolul asupritor a fost invins si am devenit zidire noua cu o innoita demnitate, cuvenita fiilor si fiicelor Celui Atotputernic.

Taina Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos ca aratare a iubirii si bunatatii covârsitoare a lui Dumnezeu pentru oameni, precum si invatatura Sfintilor Apostoli si a Sfintilor Parinti despre bogatia netrecatoare a bunatatii inimii si a faptelor bune ne aduc multa lumina si speranta in suflet, ne indeamna la o lucrare neincetata a binelui in tot locul si in tot timpul.

Astazi, când foarte adesea iubirea si bunatatea din inimi este inlocuita cu ura si rautatea, când faptele bune se imputineaza, iar cele rele se inmultesc, când putini oameni se imbogatesc, iar foarte multi saracesc, Evanghelia Nasterii lui Hristos-Domnul ne cheama pe noi, crestinii, care purtam numele lui Hristos, la multa rugaciune si priveghere, la multa atentie si multa lucrare a faptelor bune. Nu zadarnic a patruns indemnul Evanghelic atât de adanc in evlavia poporului nostru, in colindele duhovnicesti, specifice acestui Sfant Praznic, cantate melodios de intreaga suflare romaneasca, an dupa an: „Si acum te las, fii sanatos, si vesel de Craciun, Dar nu uita când esti voios, Române, sa fii bun!”

La Marele Praznic al Nasterii Domnului biserica drept-maritoare ne indeamna sa-I cantam lui Hristos: „Veniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos! Fiule a lui Dumnezeu, slava intru sfintii Tai! Mantuieste-ne pe noi ce-ti cantam, Aliluia!

Dar din dar se face rai…

Acum ,in prag de sarbatoare, lumina si zambetul ar trebui sa fie pe fetele tuturor.Dar, din pacate exista in jurul nostru oameni care nu se pot bucura pe deplin de Sarbatoarea Nasterii Domnului:copii aflati in case de copii, batrani uitati de familie intr-un azil ori singuri la casele lor, copii care au pierdut un parinte etc.
Cum nimic nu e mai inaltator decat generozitatea, incercam prin acesta binefacere sensibilizarea elevilor scolii noastre fata de semenii lor si constientizarea faptului ca gestul lor poate aduce bucurie si mangaiere.

Chiar daca unii elevi fac parte din familii cu posibilitati materiale mai restranse urmarim sa participe si ei pentru a gusta fericirea pe care o aduce bucuria facuta semenilor.

Modalitatile de realizare sunt dintre cele mai diverse:, colecte de alimente, imbracaminte, dulciuri si jucarii.Momentul oferirii lor dorim sa fie unul educativ din care elevii sa invete sa-si pretuiasca semenii, sa-si formeze o imagine proprie asupra lumii.

Din punct de vedere biblic aceasta binefacere se fundamenteaza pe invatatura Domnului Iisus Hristos: “Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.”(Mt.5,7)Care arata ca adevarata implinire a firii umane este posibila doar prin apropierea de Dumnezeu pe calea ajutorarii semenilor, prin darurile pe care le avem de la EL.

Ne-am gândit să folosim ocazia saptaminii educatie civice ca să îmbinăm mai multe acţiuni caritabile,pentru drepturile copiilor de a sarbatori cea mai frumoasa sarbatoare si intilnirea unui nou an cu zimbet pe fata.Spre surprinderea noastră, sunt foarte mulţi oameni cu suflet mare, care au donat haine, jucării sau rechizite pentru copiii nevoiaşi. i.

„Sunt foarte mulţi copii care nu l-au văzut niciodată pe Moş Crăciun şi care nu primesc nimic de sărbători. Pentru toţi aceştia, orice cadou este binevenit. O jucărie de care altcineva se împiedică prin casă poate ajunge în mâinile unui micuţ care nu are cu ce să se joace”,

Un dar pentru un zimbet…..Deja se incepe sa miroasa a sarbatoare,,primii fulgi de nea,peste tot braduti impodobiti,mos craciun.La cineva este poate primul an in care descopera cu adevarta sarbatorile de iarna,descopera cum arata un bradut impodobit cu globulete si luminite multe, o atmosfera nedescrisa da-ti sa le adaugam pe linga aceste moment si multe jucarii si cadouri,ca nu stii ce va fi mine.Cum se spune in Biblie….,,,Iar de va sili cineva sa mergi o mila,mergi cu el doua.Celui care cere de la tine,da-I,si de la cel ce voieste sa imprumute de la tine,nu intoarce fata ta.Iar eu va zic voua:Sa iubesti pe aproapele tau (Matei:cap5..vers.41,42,43).Deci dar sa facem un bine caci plata voastra multa este in ceruri.